Cetăţenia română pentru moldoveni alarmează miniştrii germani

În dezbaterea aprinsă în Germania odată cu liberalizarea pieţei muncii pentru români şi bulgari, la 1 ianuarie 2014, pe lângă teamă de profitorii de ajutoare sociale a mai apărut una. Într-un articol apărut joi, Welt online scrie despre trambulina pe care România o oferă cetăţenilor din Republica Moldova, pentru a deveni cu celeritate sau chiar prin coruperea unor funcționari publici, cetăţeni ai UE. „Politicieni de vârf ai Uniunii critică acum România. Ei cer guvernului de la Bucureşti o schimbare de curs”.

Publicaţia îl citeaza pe ministrul de interne al landului Bavaria, Joachim Herrmann (CSU): „România nu are voie, prin acordări prea generoase ale cetăţeniei sale cetăţenilor Republicii Moldova, să devină poarta de intrare în UE. Moldovenii cu pricina intra astfel în dreptul de libera mişcare a cetăţenilor UE, cu toate consecinţele acestuia şi aşa cum o trăim în clipa de faţă, prin imigraţia sărăciei din Bulgaria şi România”.

Herrmann a mai atras atenţia asupra dubioaselor afaceri cu acte false, cerând ca „România să tempereze rapid comerţul în creştere, cu paşapoarte UE”, în acord cu responsabilităţile sale de ţară membră a Uniunii Europene.

Politicianului creştin-social din Bavaria i s-a alăturat şi ministrul de interne al landului Saxonia, Markus Ulbig (CDU). „În tratativele de coaliţie [n.r. care au precedat constituirea actualei coaliţii de guvernamant dintre CDU/CSU şi SPD] a fost clar pentru ambele părţi, ca libertatea de mişcare în UE nu are voie să se transforme într-un model de afacere dubios” a spus ministrul creştin-democrat.

Vorbind despre „controale şi reguli clare”, Ulbig a mai adăugat ca „stă în sarcina Uniunii Europene să sprijine noile state membre, cum e şi România, în construirea unei administraţii corecte şi bazate pe statul de drept”.

În voga la începutul anilor 90 şi din nou interesant după aderarea României la UE, în anul 2007, paşaportul românesc e „un bilet pentru munca legală în Europa”, râvnit de cetăţenii Republicii Moldova, unde câştigurile sunt în medie de 150 de euro pe luna, cred autorii articolului, Martin Lutz si Christoph B. Schiltz.

Între anii 1991 si 2012, în cadrul unei aşa zise proceduri simplificate, 335.000 de străini au primit cetăţenia română, mai cu seama moldoveni şi ucrainieni. „Paşaportul însă se poate obţine şi mai repede: la Chişinău, capitala Moldovei, intermediarii fac rost de documentele şi ştampilele necesare. Pentru contacte bune la funcţionarii români, trebuie însă să deschizi portmoneul”.

La Autoritatea Naţionala pentru Cetăţenie se poate aştepta până la 15 luni, ba chiar mai mult iar taxa pe care un moldovean o plăteşte pentru paşaportul românesc e de 100 de euro. „Reputatul EUobserver relatează că, pentru o prelucrare mai rapidă, se cer până la 1.500 de euro”, menţionează autorii articolului.

Se mai remarcă faptul că doar în doi ani, 2011 şi 2012, România a acordat cca 152.000 de cetăţenii române, majoritatea cetăţenilor din Republica Moldova şi ca „preşedintele României, Traian Basescu, a spus că aşteaptă în total 700.000 până la 800.000 de cereri de cetăţenie română”.

„Generozitatea cu care se dau paşapoarte” ar urmări câteva scopuri ale guvernanţilor de la Bucureşti: ideea marii naţiuni române, în continuare promovată de Băsescu, suplinirea forţei de muncă calificate, aducerea de voturi, ca şi creşterea demografică a României prin redobândirea cetăţeniei, ceea ce „promite mai multe fonduri europene, de la Bruxelles”.

O remarcă ni s-ar cuveni, în final. Nici o ţară europeană nu a intervenit în politica germana de repatriere a originarilor săi locuitori pe alte meleaguri, mai ales în România şi în fostul URSS. Aproape trei milioane de etnici germani au sporit demografia şi forţa de muncă în Germania, după 1990. Aceştia au dat naştere unor noi generaţii, sporindu-şi astfel şi mai mult aportul la bunăstarea lor, a patriei-mama şi a ţărilor de unde au plecat.

De ce oare, atunci, României să-i fie contestat dreptul de a-şi încuraja conaţionalii din vecini să facă acelaşi lucru? Remarca mea se referă, desigur, la demersurile clare, curate şi nesuspectate de vreun abuz.

sursa: hotnews.ro