Despre campania “Cu fiecare lucrător medical acasă, Moldova e mai sănătoasă!”

Sunt convins că subiectul este actual pentru orice persoana din tara noastră nu doar pentru abiturienţii, studenţii, rezidenţii şi medicii care au reusit să emigreze sau care abea aşteapta să o facă.

Medicina este una din cele mai interesante profesii, nimic în lume nu se compara cu plăcerea pe care o trăieşti atunci când reuşesti să învingi moartea şi să întorci în familie copilul, parintele sau soţul cuiva; însă şi decepţiile sunt pe măsură.

Această plăcere o trăiesc medicii din întreaga lume, indiferent dacă muncesc în Moldova, Romania, Rusia, Africa sau America. Mi-am propus să prezint campania „Cu fiecare lucrător medical acasă, Moldova e mai sănătoasă!” şi din alte unghiuri decât cele prezentate în mass-media aservită.

Procesul de formare al unui medic este foarte greu şi îndelungat, indiferent unde s-ar petrece, însă răsplata pentru eforturile depuse este diferită de la ţară la ţară.

Pentru cei care reuşesc să-şi facă din start studiile medicale în străinătate sau se transferă în ultimii ani de facultate, procesul adaptării este mult mai uşor decât pentru cineva care emigrează pentru a face rezidentiatul sau a se angaja ca medic licenţiat.

REZIDENTIATUL

Rezidentiatul este o etapa obligatorie(după absolvirea facultăţii) în procesul de formare a unui medic specialist, în marea majoritate a statelor lumii, inclusiv la noi.

Să facem o comparaţie între medicul rezident emigrat şi cel rămas la noi.

Medicul rezident, atât la noi cât şi în străinătate, lucreaza de-i sar papucii din picioare, sub atenta supravegere a colegilor săi licenţiaţi. Între străini e greu chiar dacă ai salariul o mie sau două de euro, puţin te consolează, la câte ai de suportat.

Dar cum e să trăieşti şi să munceşti din noapte până în noapte cu un salariu de 1000MDL adica de 17-34 de ori mai mic, când cheltuielile sunt aproximativ aceleaşi sau unele chiar şi mai mari?

Să mai luăm în considerare că la noi nu întodeauna poţi lua acea specialitate în rezidenţiat care-ti place si pentru care ai capacităţile necesare, fără a utiliza şi alte resurse decât cele legale, aici mă refer la bani, relaţii de familie.

Spuneţi vă rog care persoană, având posibilitatea alegerii, va opta în favoarea acestui stat mafiot?

TÂNĂRUL SPECIALIST

După finisarea rezidentiatului vine timpul angajării ca medic licenţiat. În străinatate un tânăr specialist va ridica lunar de la 2000 euro în sus.

La noi există mai multe posibilităţi.

Posibilitatea de a te întoarce la locul de baştină (raion). Dacă optezi pentru ea vei primi un capital de aproximativ 30.000 MDL, în câteva tranşe, pe parcursul a trei ani. Deci, primesti salariul de o lună, al unui medic începător străin în calitate de stimul pentru trei ani de activitate.

Aceiaşi sumă o primeşte, doar că anual şi într-o singură tranşă, fiecare din cei 101 parlamentari(paraziţi) când plecă în concediu.

Există şi posibilitatea de a te angaja în altă localitate sau instituţie medicală decât cea unde te repartizează statul. În acest caz nu mai beneficiezi de “pomană” şi lucrezi lunar în jur de 160 ore pentru 2500-3000MDL. Pentru a face faţă cheltuielilor ei un număr dublu de ore şi dacă lucrezi lunar 13-15 ture a câte 24 ore fiecare, ajungi să câştigi 5000-6000MDL. Cu aceşti bani trebuie să hrăneşti şi să îmbraci copiii, să le cumperi medicamente, să le asiguri studiile, să plăteşti facturile şi chiria.

Spuneţi vă rog care persoană, având posibilitatea alegerii, va opta să fie robul acestui stat mafiot?

CORUPŢIA ŞI MEDICINA

Dacă tânărul nostru specialist ajuns în străinatate ridică lunar câte 2 mii euro, iar odată cu creşterea stagiului creşte

proporţional şi salariul, se va mai gândi el oare la mită?

Oare în timp ce medicul discută cu pacientul se va gândi cât are acela prin buzunare?

Se va mai gandi medicul din străinătate cum sa-si formuleze discursul in asa mod ca sa-i fie clar pacientului, ca şi el are copii acasă, care au nevoie de mâncare şi haine?

Să nu credeţi că medicii de la noi stau în cabinet şi toată ziua transfera banii din buzunarul pacientului în propriul buzunar.

Mai bine de 80% doar visează şi înghit în sec la gândul că; “în drum spre casa se poate de trecut pe la market”, numai cu gândul şi rămân doctoraşii. Nu se prea grăbeşte nimeni să dea bani pe ceea ce poate obţine gratis.

Moldovenii chiar dacă iubesc să se laude pe la petreceri că au dat mită prin spital în stânga şi în dreapta, va spun eu că nu scapă banul din mână nici după ce-i administrezi miorelaxanţi.

Dacă totuşi să-ţi ei inima în dinţi şi să începi a taxa pe toţi cei cărora le întorci sănătatea, mai devreme sau mai târziu (cu siguranţă mai devreme) o să ai oaspeţi de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Corupţiei. În cel mai bun caz te poţi alege cu o ”amendă”(mită) de la câteva mii până la câteva zeci de mii de euro. Dar nui exclus că după întâlnirea cu băieţii de la CCCEC să ajungi să practici medicina prin spitalul vreunui penitenciar, câţiva ani la rând, fără dreptul de a părăsi “locul de muncă”.

Da, există şi medici din cei care de patru ori pe an merg la odihnă prin ţări exotice şi a căror pantofi costă mai scump decât automobilul pe care visez eu să-l cumpăr.

Doar că pentru a ajunge să ai “dreptul” de a oferi “servicii medicale contra plata”, fără a fi “deranjat”, iarăşi e nevoie de bani grei şi relaţii influiente.

Din venitul obţinut o parte importantă întodeauna va trebui direcţionată spre ”umbrelă”. Nu-i atât de simplu să fii nici “medic corupt”, dacă nu ai învăţat bine în clasele primare împărţirea, ai șansa să ajungi tot la închisoare, iar în locul tău vine un coleg care se pricepe mai bine la împărţire.

Spuneţi vă rog care persoană, având posibilitatea alegerii, va opta să fie parte a acestui sistem?

MEDICUL SI SOCIETATEA

În străinătate medicul are un statut aparte, în afară de remunerarea financiară el primeşte respectul societăţii. Sa-mi aducă cineva măcar un exemplu de ţară unde pacientul venit să primească ajutor îşi permite ceia ce-şi permite la noi cam fiecare al cincilea care trece pragul spitalului? La noi pacientul te saluta cu expresia: „Sunteţi obligaţi!!!”

În societatea noastră medicul este obiectul de discutie al fiecărui debil, la mesele de sărbătoare, în transportul public, în piaţă … toţi au aceleași cerinţe faţă de medic; să lucreze bine, să lucreze mult, să lucreze gratuit.

Bând, mâncând şi distrânduse fiecare-si exprima nemultumirea faţă de “p…..i de doctori”, cărora au fost nevoiţi sa le plătească cândva “un pumn de bani” pentru ca acum, în loc să fie mâncați de viermi sa stea şi să chefuiască.

în societatea noastră jurnalistii nu au alte subiecte, care să aprinda spiritele aşa cum o fac ştirile despre “canaliile în halate albe”.

Iar miile de troleri din tot spatiul nostru virtual se năpustesc să judece şi să condamne “câinii de doctoiri” în comentariile lor kilometrice la aceste ştiri.

Replica de gardă a societăţii la doleanțele medicilor suna cam aşa: “Aţi ştiut la ce mergeti, când aţi ales medicina!!!”

Se ştie prea bine că dacă fumezi, bei, mănânci mult, ai contacte sexuale la întâmplare, încalci regulile de circulaţie şi în sfârşit dacă te naşti; ai toate şansele să mori, dar de sfârşitul tragic e vinovat întotdeauna numai medicul.

Oare pentru aceasta se vor grăbi să se întoarcă medicii plecaţi, oare aceasta îi motivează pe cei rămaşi să nu plece?

CONCLUZII

Campaniile de genul „Cu fiecare lucrător medical acasă, Moldova e mai sănătoasă!” cu siguranţă nu pot lecui ţara noastră.

Ele sunt o făţărnicie şi o batjocură la adresa medicilor şi bineînţeles încă o posibilitate de a fura nişte bani veniţi de prin fondurile europene.

Peste câţiva ani, când problema cadrelor medicale va ajunge în ultima fază, politicienii se vor trata peste hotare, tot pe la medicii noştri.

Dar oamenii simpli, chiar şi miile de troleri care astăzi sunt nemulţumiti de medicii noştri îşi vor aminti cu nostalgie de timpurile pe care le trăim acum.

Toţi oamenii emigraţi s-ar întoarce acasă, medicii nu sunt o excepţie şi nimeni nu ar cutreiera străinătățile dacă ar avea acasă măcar strictul necesar.

Fieacre guvernare promite marea şi sarea, însă oferă numai decepţii şi suferinţă.

Poporul visează că de undeva din poveşti o să apară o forţă în frunte cu Făt-Frumos.

O forţă capabilă de a împăca medicii cu pacienţii, profesorii cu studenţii, preoţii cu enoriaşii, ruşii cu românii, bogaţii cu săracii … spre binele lor comun. O forţă care nu dezbină pentru a stăpâni ci îmbină pentru a construi.

Însă, de fiecare dată apare în loc de Făt-Frumos un nou Împărat Roşu sau Împărat Verde de a cărui asuprire oamenii sunt nevoiţi să fugă în lumea mare…

sursa: Ion Tcaci

One thought on “Despre campania “Cu fiecare lucrător medical acasă, Moldova e mai sănătoasă!”

  • 24 decembrie 2013 la 12:36
    Permalink

    100% Corect!!!

Comentariile sunt închise.