Mic dicţionar româno–“român”

Am găsit de cuviință să adun la un loc mai multe expresii de acest gen, care sînt foarte des întîlnite în ziua de azi. Este vorba de două limbaje diferite, cu toate că ambele aparțin limbii române. Primul este limbajul autentic român, al doilea este cel român modern. Unul aparține ființei noastre, iar altul ne este impus de modernizare. Au venit timpurile cînd nu limba este cea care face diferența, ci “limbajul” în care este utilizată ea.

Fenomenul dat este observat din ce în ce mai des în ultimul timp, amplificîndu-se și mai mult. Este ușor de observat puternica influență occidentală în cazul limbajul românesc modernizat.

Credință, Ortodoxie – manipulare, spălare pe creier, opium al popoarelor.
Atitudine ortodoxă – fundamentalism, extremism, intoleranță.
Trădare – valorificarea oportunităților, dreptul la alegere liberă.
Crima avortului – întreruperea unei sarcini nedorite, dreptul la libera alegere.
Desfrîu – libertăți cetățenești, dreptul la liberă exprimare, debarasare de prejudecăți, trăirea din plin a vieții, modă.
Neascultarea față de soț – emanciparea femeii, egalarea în drepturi a soților, egalitarism, carierism.
A educa copiii acasă – a fi contra statului, a crește talibani mici, a comite un delict contra statului.
A avea educație patriarhală – a fi închis în sine, dogmatic, a nu gusta din “plăcerile” tinereții, nesociabil, rupt de lume.
A respecta valorile neamului – a fi un ratat, a-și pierde timpul, înapoiat, rupt de “civilizație”.
Ura păcatului – intoleranță, lipsă de respect pentru diversitate, dogmatism.
Iubirea aproapelui – pasivitate și ignoranță la orice acțiune a aproapelui, indiferență.
Înrobire economică – atragerea investițiilor străine, integrare economică europeană.
Jertfă pentru credință – inutilitate, risipă de timp, naivitate.
Crima sinuciderii – stoparea suferințelor, libera alegere.
Manipulare politică – participare activă și decisivă la procesul politic, implicarea cetățenilor în rezolvarea problemelor sociale.
Legea pămîntului – sistem învechit de legi, cu iz patriarhal, necioplite în comparație cu civilizația Occidentului.
Neascultarea față de părinți – afirmarea individualității copilului, crearea personalității sale.
Înstrăinarea oamenilor – afirmarea individualismului, afirmarea personalității, trăirea vieții după plac.
Beție electorală – concurență electorală, dezbateri electorale, campanie electorală.
Dușmani ai credinței – reprezentanți ai unei confesiuni, oameni nonviolenți, pașnici.
Implicarea în afacerile statelor mici – finanțarea ONG-urilor, a sectelor și altor programe “umanitare”.
Respectarea îndatoririlor de creștin – fanatism, dogmatism, partizanat.
Degradare morală – un nou fel de a fi.

Cam îi stîngace această încercare, însă unele aspecte ale vieții noastre trebuie să le recunoaștem. Se observă clar deznaționalizarea și lipsa duhului românesc în expresiile române moderniste. Și acestea sînt doar o parte…

Autor: Ștefan Bolocan