Mitul descentralizării financiare

Guvernanţii încearcă iarăşi să ungă ochii aleşilor locali în chestiunea plafonării taxelor locale. Dacă anterior spuneau deschis despre plafonarea taxelor, acum încearcă să o facă prin vicleşug recurgînd la niste fraze întortocheate în noul proiect de lege care reprezinta aceleasi plafonari de taxe. Si din păacate cei dezavantajaţi vor fi iarăşi micii antreprenori, care sunt puşi pe picior de egalitate cu giganţii.

Mărimea cotei maxime a taxei pentru unităţile comerciale şi-sau de prestări servicii stabilite de către autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale pentru unii agenţi economici nu poate fi mai mare de 5 ori decît mărimea minimă stabilită acestei tace altor agenţi economici

Vă imaginaţi ce aberaţie e asta, adică băbuţa care vinde pătrunjelul ei la piaţă achită un impozit, iar un supermarket va trebui sa achite o sumă de doar 5 ori mai mare decît băbuţa? Guvernanţii parcă acţionează special doar în interesul altor state şi în interesul celor a care le finanţează campaniile?
O altă prevedere:

“Autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale pot majora anual cotele taxelor locale dar nu mai mult decît rata inflaţiei stabilită pentru anul precedent”

Trebuie să înţelegem că dacă un agent economic vrea să achite mai mult pentru a ajuta localitatea nu o va putea face? De exemplu, eu chiar cîteva zile în urmă am participat la o comisie de licitaţie cu strigare unde chiar agenţii economici din localitate insistau ca în contract să fie prevăzută o clauză prin care agentul economic se obliga sa ajute instituţiile de menire socială din localitate. Iar dacă va intra în vigoare noile prevederi APL-urile vor fi lipsite de acest drept de a beneficia de un venit mai mare la bugetul local. Atunci stai şi te gîndeşti la ce mai foloseşte această lege despre descentralizare financiară şi să mai sărbătorim ziua autonomiei locale?