Petiţie împotriva standardelor OMS de educaţie sexuală: teoria genului nu respectă principiile constituţionale italiene

Site-ul italian ProVita a promovat luna aceasta o petiţie împotriva noilor politici sociale şi educaţionale adoptate de curând la ei în ţară. Petiţia vizează noua strategie naţională antidiscriminare.

Numele întreg al documentului vizat este „Strategia națională de prevenire și combatere a discriminării pe bază de orientare sexuală și identitate de gen (2013 -2015)” emisă de Biroul Național împotriva Discriminării Rasiale (Ufficio Nazionale Antidiscriminazioni Razziali – UNAR), de la Departamentul pentru Egalitate de Șanse.

Semnatarii petiţiei susţin că documentul trece cu vederea valorile reale ale poporului italian și Constituția statului, promovând o ideologie împotriva naturii pe care o susținute o minoritate şi care încalcă multe principii constituționale.

Reproducem integral textul petiţiei.

Noua strategie adoptată de curând, se spune în petiţie, include revendicările asociațiilor homosexuale și se bazează pe ideologia numită „teoria genului” (gender theory). Aceasta teoretizează conceptul de „identitate de gen” ca percepție subiectivă de apartenență la un „sex” („gen”) sau altul, indiferent de sexul biologic al persoanei. Teoria mai susţine şi că această „identitate de gen” ar fi factorul determinant al comportamentul sexual, dar și al „rolului” individului în societate.

Prin urmare, este o viziune în care „orientarea sexuală” nu este o realitate umană naturală (biologică, psihologică și morală), ci o alegere subiectivă.

Astfel, orice evaluare juridică sau morală care să favorizeze o „orientare” sau alta este văzută ca „discriminatorie”. Prin urmare, este văzută ca discriminatorie și poziţia „heterosexistă” a celor care recunosc în căsătoria și familia heterosexuală unica formă de familie sau căsătorie legitimă.

Această teorie este în contradicție cu realitatea persoanei ca ființă sexuată și este lipsită de orice temei științific. Comportamentul şi rolul social sunt strâns legate de sexul biologic, care rezultă dintr-un factor genetic, şi nu pot fi eliminate, determinând diferențe importante la nivel somatic, funcțional, hormonal și chiar de structură a creierului. Orice percepţie identitară care este ruptă de propriul corp sexuat nu numai că e o ficțiune, dar constituie o fractură adâncă la nivelul personalităţii, cu consecințe grave asupra profilului psihologic.

Dar teoria genului este pe deplin acceptată de noua strategie națională anti-discriminare, lucru dovedit chiar din titlul documentului, în care se face constant referire la concepte precum „identitatea de gen”, „percepția de sine ca bărbat sau femeie sau într-o stare „nedefinită”, „transgender” etc. Documentul promovează diferite tipuri de familie prin sprijinirea proceselor de „tranziție de gen”, egalizarea fiecărei „orientări afective” și altele asemenea.

Documentul, de asemenea, îşi declară sprijinul deschis acordat tuturor revendicărilor asociațiilor LGBT. Chiar îşi propune să „promoveze recunoaşterea persoanelor LGBT în școli, atât în rândul profesorilor, cât și al elevilor”. Este absolut inacceptabilă alianţa ostentativă cu asociațiile LGBT într-un stat care se vrea neutru ideologic.

Aceste idei nu sunt împărtășite de către poporul italian, ci îi sunt impuse acestuia, în primul rând profesorilor și elevilor . Poporul italian favorizează (aşa cum e normal) familia întemeiată pe căsătoria naturală, în care copiii sunt educați de un tată și o mamă. Aceasta reiese chiar din statisticile prezentate în documentul în cauză: 56 % dintre italieni se opun căsătoriei homosexuale și 80% se opun adopţiei de către cuplurile de același sex.

Strategia are scopul de a oferi un impuls puternic procesului de schimbare culturală, socotit „foarte necesar”. Strategia discriminează milioane de italieni care susțin că homosexualitatea și trans-sexualitatea nu corespund comportamentului compatibil cu morala naturală și sunt problematice pe plan psihologic. În documentul respectiv, aceştia sunt numiţi „heterosexişti” (n.red. – persoane care discriminează prin faptul că sunt în favoarea relaţiilor heterosexuale) sau chiar „homofobi” (n.red. – persoane care urăsc persoanele gay).

Aceste puncte de vedere sunt evident neconstituționale, deoarece contrazic valorile împărtășite de poporul italian exprimate în Constituție. Prin art. 29 din Constituția Italiană, „Republica recunoaște drepturile familiei ca instituţie naturală întemeiată pe căsătorie”. În nicio parte a documentului nu se ţine cont de faptul că în Constituție este „privilegiată” familia naturală. De fapt, această strategie goleşte de sens acest articol din legea fundamentală.

Impunerea teoriei genului și a ideologiei LGBT încalcă dreptul de a profesa liber religia (inclusiv în ceea ce priveşte aspectele sexuale ale acesteia), recunoscut de art. 19 din Constituție. De altfel, documentul strategic adoptat de biroul antidiscriminare italian recunoaşte că are o problemă cu religia, deoarece „… incitarea la ură și discriminare persistă încă în declarațiile… unor reprezentanți ai instituțiilor… bisericeşti”, iar „identificarea homosexualităţii cu o boală de care poţi fi vindecat sau salvat, apare ca un stigmat cu efect puternic asupra opiniei publice”. Autorii documentului nu pot ignora că religia majoritară a poporului italian declară că, în ciuda respectului și dragostei datorate altor persoane, „actele homosexuale sunt rezultatul unei dezordini interioare” şi „în niciun caz nu pot fi aprobate”.

Abordarea ideologică a documentului amenință libertatea de conştiinţă (articolul 21 din Constituție). Aceasta reprezintă o încălcare a art. 18 și 26 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Este ameninţată mai ales libertatea de conştiinţă a cadrelor didactice, precum și libertatea de predare și educație (articolul 33 din Constituție) a profesorilor, elevilor și părinților acestora într-o chestiune delicată ca sexualitatea (art.30 din Constituție). Învăţământul actual este de fapt în contradicție cu această nouă strategie, prezentând homosexualitatea și trans-sexualitatea ca reprobabile din punct de vedere moral și negative din punct de vedere psihologic, amintind că „identitatea sexuală” trebuie să se bazeze pe realitatea naturală, și așa mai departe.

Împotriva „Standardelor pentru Educație Sexuală din Europa” ale OMS

În al doilea rând, prin această petiție cerem să nu se pună în aplicare la noi în ţară directivele Organizației Mondiale a Sănătății privind educația sexuală, denumite „Standardele pentru Educația Sexuală în Europa” („Standards for Sexuality Education in Europe”) emise de Biroul Regional OMS şi de Biroul Federal German pentru Educare în Domeniul Sănătăţii (BzgA).

Şi în acest document se vorbeşte de teoria genului. Aceleaşi probleme semnalate mai sus apar şi aici, uneori agravate, deoarece se propune o educație sexuală care plasează accentul pe hedonism (plăcere). De asemenea, se promovează egalitatea de valoare între toate „orientările sexuale”. Se promovează contracepția. Se promovează avortul ca unic remediu pentru „sarcini nedorite”, fără a recunoaşte de fapt că acestea apar tocmai din cauza sexualizării timpurii a copiilor. Şi considerăm că, la un moment dat, se instigă la comportamente care frizează pedofilia.

Acest document care poartă girul OMS încalcă aceleaşi puncte din Constituţia italiană menţionate mai sus.

Documentul susține că, la vârsta de 4-6 ani, copiii trebuie să fie informați deja despre relațiile homosexuale (întotdeauna într-o lumină pozitivă și non-discriminatorie, desigur) și despre diferitele concepte alternative de familie.

De la 9 la 12 ani, copiii ar trebui să fie capabili „să utilizeze prezervative și alte contraceptive în mod eficient pentru viitor”.

De la 12 la 15 ani ar trebui să fie informaţi cu privire la „identitatea de gen și orientarea sexuală”. După 15 ani, educatorul ar trebui să ajute adolescentul să dezvolte „o perspectivă critică a diferitelor norme culturale și religioase legate de sarcină, părinţi și așa mai departe”, precum și să depășească „posibilele sentimente negative” față de homosexualitate, pentru a ajunge la „acceptarea și celebrarea diferențelor sexuale”.

Este clar că o educație astfel stabilită, în afară de a fi imorală și contrară bunelor moravuri, vine în contradicţie cu art. 19, 21, 30 și 33 din Constituție, constituind o încălcare a libertății de conştiinţă a cadrelor didactice, o încălcare a libertăţii religioase a copiilor și părinților și o încălcare a prerogativelor pe care părinţii le au în ceea ce priveşte educația copiilor lor, mai ales într-o chestiune delicată ca cea educaţiei sexuale.

Dar asta nu e tot: de la 0 la 4 ani, în afară de faptul că trebuie să înveţe să „se încreadă în instinctele proprii” și să știe că au „dreptul de a explora diferite identităţi de gen”, copiii ar trebui să fie informaţi „despre plăcerea de a-şi atinge trupurile și despre masturbarea infantilă precoce”, cum ar fi „în contextul jocului de-a doctorul”. Aici se merge dincolo de toate limitele, instigând practic la pedofilie. Cum poate fi, de fapt, informat în mod eficient un copil de 2 sau 3 ani despre plăcerea masturbării infantile precoce fără a deschide posibilitatea de a efectua cu copilul sau a reprezenta acte sexuale în prezenţa lui? Mai ales atunci când se recunoaște că educația la vârsta respectivă trece prin stadii incipiente, ale „mesajelor non-verbale” (gesturi și imagini)?

Tocmai pentru a proteja copii de pedofilie și pornografie infantilă, sistemul juridic italian defineşte o gamă largă de acte sexuale și pedepsește cu sancțiuni severe, cf. art. 609 din Codul penal, pe cei care comit acte sexuale cu un minor sau întreţin relații sexuale în prezența minorilor sub vârsta de paisprezece ani, pe cei care prezintă material pornografic copiilor pentru a determina să facă sau să sufere acte sexuale, prevăzând pedepse şi mai severe pentru infractorii care au calitatea de părinte, tutore, profesor al copilului.

Având în vedere că standardele de educaţie sexuală promovate de OMS pot instiga la aceste acte penale, profesorii sau părinții care promovează aceste directive, precum și editorii acestui document încalcă legea penală, în special art . 414 bis , care pedepsește incitarea la practicile de pedofilie și pornografie infantilă.

Pentru toate aceste motive,

Le cerem autorităților competente să ia toate măsurile necesare pentru a retrage şi împiedica transpunerea și aplicarea „Strategiei naționale de prevenire și combatere a discriminării bazate pe orientarea sexuală și pe identitatea de gen (2013 -2015)”, precum și a „Standardelor pentru Educația Sexuală în Europa”. În cazul lipsei de reacţie, aceste autorități se fac complice la corupția copiilor și la prejudiciul adus drepturilor fundamentale ale persoanelor și familiilor, punându-se astfel în afara legii, chiar şi a celei constituționale.

Traducere: Dana Stavovei

sursa: Ştiri pentru Viaţă