România riscă să reintre în recesiune dacă se respectă calendarul de liberalizare la gaze

România riscă să reintre în recesiune dacă liberalizarea pieţei gazelor va continua conform calendarului care este în vigoare, a declarat Valeriu Binig, director în cadrul companiei de consultanţă Deloitte, într-o conferinţă de presă.

Preţul gazelor de producţie internă creşte cu 143% în doi ani, potrivit calendarului de liberalizare a pieţei gazelor, ceea ce înseamnă că, pentru consumatorii industriali, preţurile finale vor fi majorate cu 72%, a punctat Binig.

Estimările sunt cuprinse în studiul „Evaluarea strategică a impactului liberalizării pieţei gazelor naturale asupra consumatorilor industriali din România”, realizat de compania de consultanţă Deloitte România, împreună cu Deloitte Spania, la cererea CONPIROM, şi prezentat într-o conferinţă de presă.

„Luând în considerare o rată de reducere/încetare a activităţii de 50% în sectorul industrial, ca urmare a majorării preţurilor la gaze naturale, s-a calculat impactul direct în termeni economici și de ocupare a forței muncă în sectoarele industriale, precum şi impactul indirect asupra restului economiei, ca urmare a cererii de produse şi servicii care se va pierde. Analizându-se impactul în şase subsectoare industriale care ar întâmpina dificultăţi în transmiterea costurilor de producție (în contextul internaționalizării pieţelor), impactul total (atât direct, cât şi indirect) constă într-o reducere a contribuției la PIB de 6,3 miliarde de euro (o scădere de aproximativ 5%) şi afectarea a 525.700 de locuri de muncă. Rata şomajului creşte de la 5,4% la 9,1%”, se arată în studiul Deloitte. Reprezentantul Deloitte a amintit că, în România, industria are o contribuţie de 32% la Produsul Intern Brut.

Având în vedere scăderea anuală a PIB cu 5 procente, precum şi estimările Comisiei Naţionale de Prognoză de creştere economică (2,3% în 2014, 2,5% în 2015, 3% în 2016 şi 3,3% în 2017), înseamnă că România va reintra în recesiune economică!

„Piaţa nu este suficient de matură pentru liberalizarea dublă, atât pe segmentul angro, cât şi pe cel cu amănuntul. Trebuie dezvoltate capacităţile de stocare şi trebuie puse la punct reguli de utilizare a acestor capacităţi. Trebuie să vedem dacă e cazul să păstrăm coşul de gaze sau nu”, a precizat Binig.

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană trebuie să ţină cont că România este o piaţă de frontieră, supusă unor riscuri politice şi, în plus, are o singură sursă de import, respectiv Federaţia Rusă. În plus, istoricul pieţei de gaze a României arată că ţara noastră a avut preţuri mai mari decât restul ţărilor europene pentru gazele ruseşti.

Pe de altă parte, statele din vestul Europei au mult mai multe surse de aprovizionare. Conform studiului Deloitte, Germania are 4 surse de import, Franţa – 13, Italia – 12, Marea Britanie – 10.

„Dat fiind faptul că autorităţile nu au efectuat un studiu de impact atunci când au decis, unilateral, liberalizarea accelerată a pieţei gazelor naturale pentru consumatorii industriali, CONPIROM a apelat la un consultant internaţional competent pentru a face o asemenea analiză. Rezultatele prezintă un scenariu dezastruos, care s-ar putea concretiza, în termen scurt, prin pierderi de şase miliarde de euro la PIB şi creşterea numărului şomerilor cu peste 500.000 de persoane”, a declarat Mihai Ivaşcu, secretarul general al CONPIROM.

Potrivit calendarului de liberalizare a pieţei industriale a gazelor agreat de Guvernul României cu FMI, liberalizarea totală pentru industrie este prevăzută pentru 31 decembrie 2014, însă, la ultima vizită a delegaţiei FMI, autorităţile române şi-au asumat liberalizarea pieţei industriale cu şase luni mai devreme, respectiv la 31 iunie 2014.

Marţea neagră a industriei româneşti

Producătorul de îngrăşăminte chimice InterAgro va închide în acest an şi ultimele două combinate din grup, a declarat Ioan Niculae, preşedintele grupului InterAgro, în cadrul conferinţei de presă.

„1 aprilie 2014 va fi marţea neagră a industriei româneşti. 2014 este primul an din ultimii 20 când industria românească se va închide complet şi milioane de locuri de muncă vor dispărea. Ţineţi cont că nu am spus nimic până acum care să nu se confirme”, a arătat Niculae.

Potrivit acestuia, grupul InterAgro mai funcţionează acum cu două combinate de îngrăşăminte chimice din şapte. „La 1 aprilie vom închide şi ultimele două combinate”, a completat Niculae.

Pe de altă parte, acesta a declarat că Grupul InterAgro importă gaze direct de la Gazprom, la un preţ mai mic decât îl vor avea gazele româneşti începând cu 1 aprilie, când resursele autohtone se scumpesc cu 24.

Potrivit lui Ioan Niculae, preţul gazelor de producţie internă pentru consumatorii industriali este acum în jur de 230 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce preţul de import se ridică la 400 dolari/1000 mc. Preţul final plătit de clienţii non-casnici este în jur de 330-335 dolari/1000 mc.

„Preţul la care România importă gaze este politic, am spus mereu asta”, a susţinut el.

România importă circa 20-25% din consumul intern de gaze prin doi intermediari: WIEE (cu sediul în Elveţia, dar 100% Gazprom) şi Imex Oil (cu sediul tot în Elveţia, joint venture Gazprom – Conef). Singura companie românească ce importă gaze ruseşti direct de la Gazprom este InterAgro.

„Eu astăzi import gaze direct de la Gazprom la un preţ mai mic decât va avea de la 1 aprilie gazul românesc”, a precizat Ioan Niculae.

Preţul gazelor de producţie internă pentru consumatorii industriali va creşte cu 24% de la 1 aprilie 2014, potrivit calendarului de liberalizare a pieţei gazelor.

„Am cerut Guvernului anularea acestei scumpiri şi refacerea calendarului de liberalizare”, a precizat, la rândul său, Vasile Turcu, preşedintele CONPIROM.

Soluţii Deloitte

Guvernul ar trebui să stabilească un mecanism de plafonare a preţului maxim la gaze pentru consumatorii industriali, a mai spus Valeriu Binig.

Piaţa românească de gaze ar trebui să treacă printr-o perioadă de 8-14 ani de tranziţie până la liberalizarea totală, a subliniat el.

“În plus, este necesară stabilirea unui mecanism care să asigure o proporţie minimă de gaze din producţia internă în coşurile pentru toţi clienţii, ca urmare a preţului mai mic la gazele indigene decât la cele din import. Această schemă a coşului trebuie menţinută de-a lungul perioadei de tranziţie”, a mai spus Binig.

Printre măsurile propuse de Deloitte se numără dezvoltarea de infrastructuri care să permită importurile de gaze naturale şi din alte surse, pentru a micşora dependenţa energetică şi riscurile asociate unor practici oligopoliste, dezvoltarea resurselor de la nivel local, precum cele situate în Marea Neagră, contribuindu-se astfel la producţia internă de gaze naturale, realizarea unor activităţi de explorare şi începerea exploatării gazelor naturale neconvenţionale, dacă se va dovedi sigură din punct de vedere tehnic și al protecției mediului, economică și acceptabilă pentru public, dezvoltarea capacităţilor de stocare a gazelor naturale pentru securitatea alimentării.

“Intervalul de timp propus (8-14 ani) se bazează pe timpul necesar pentru a pune în aplicare măsuri care să permită obținerea unei dependențe energetice mai reduse de importuri și/sau diversificarea surselor de aprovizionare. Această perioadă de tranziție ar fi necesară pentru a permite industriei românești să se adapteze treptat la creșterea prețurilor materiilor prime, având în vedere că gazul indigen va continua să acopere cel puțin 60% din consumul național. Procentul de gaze de import are, de asemenea, o pondere sensibilă. Un alt subiect de discuție ar fi destinația veniturilor suplimentare generate de prețul crescut al gazelor naturale. Acestea ar putea merge la producătorii de gaze, urmând a fi impozitate și apoi reinvestite în infrastructura de gaze, sau ar putea fi distribuite industriei naționale, îngăduind supraviețuirea și adaptarea la noile provocări de eficiență. Este dificil de stabilit în avans unde ar fi mai bine utilizată această «avuție națională» ”, se mai arată în studiul Deloitte.

Potrivit calendarului de liberalizare a pieţei industriale a gazelor agreat de Guvernul României cu FMI, liberalizarea totală pentru industrie este prevăzută pentru 31 decembrie 2014, însă, la ultima vizită a delegaţiei FMI, autorităţile române şi-au asumat liberalizarea pieţei industriale cu şase luni mai devreme, respectiv la 31 iunie 2014.

Speranţe de la Guvern

Solicitarea Confederaţiei Patronatelor din Industrie, Agricultură, Construcţii şi Servicii din România (CONPIROM) referitoare la amânarea scumpirii cu 24% a gazelor pentru industrie, prevăzută pentru 1 aprilie, ar putea fi discutată în şedinţa de Guvern de miercuri, o decizie urmând să fie luată până vineri, a declarat Vasile Turcu, preşedintele CONPIROM.

”O delegaţie a patronatului nostru din domeniul industriei s-a întâlnit astăzi (marţi – n.r.) cu ministrul delegat pentru Dialog Social, Aurelia Cristea. Am solicitat amânarea scumpirii gazelor de la 1 aprilie şi rediscutarea calendarului de liberalizare a pieţei gazelor. Doamna ministru ne-a precizat că va ridica problema în şedinţa de Guvern de mâine (miercuri – n.r.) urmând ca o decizie să fie luată până vineri”, a spus Vasile Turcu, transmite Agerpres.

La rândul său, secretarul general al Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel Alfa, Ion Homoş, a afirmat, după întâlnirea de la Guvern, că autorităţile vor încerca să găsească, până vineri, 21 martie, o soluţie în ceea ce priveşte eliminarea eliminarea taxelor pentru energie regenerabilă şi eşalonarea majorării preţului la gaze naturale până în anul 2018.

”În urma întâlnirii pe care am avut-o cu doamna ministru pentru Dialog Social, Aurelia Cristea, ni s-a comunicat faptul că autorităţile vor încerca să găsească, până vineri, 21 martie, o soluţie în ceea ce priveşte eliminarea eliminarea taxelor pentru energie regenerabilă şi eşalonarea majorării preţului la gaze naturale până în anul 2018. În cazul în care până vineri nu se va identifica o cale de rezolvare a problemelor menţionate, este posibil să se organizeze o nouă întâlnire”, a spus Ion Homoş.

Acesta a precizat, totodată, că reprezentanţii sindicatelor se aşteptau ca la întâlnirea de la sediul Guvernului să participe factori cu putere de decizie în problemele cu care se confruntă sectorul metalurgic.

”Ne aşteptam ca la întâlnire să participe şi miniştri plini, care să aibă putere de decizie. Doamna ministru Aurelia Cristea, un consilier al prim-ministrului şi doi secretari de stat din ministerele Energiei şi Finanţelor nu puteau decide nimic, pentru că nu aveau competenţa să facă acest lucru, şi nici nu erau delegaţi să ia vreo măsură”, a mai spus secretarul general al CNS Cartel Alfa.

sursa: Focus Energetic