Şpăgarii Uniunii Europeane

De ani de zile, România este văzută drept cea mai coruptă ţară din Uniunea Europeană. Ni se atrage atenţia despre acest lucru cu fiecare ocazie, în fiecare raport sau studiu realizate de instituţiile europene sau de diferitele organizaţii de prestigiu. Însă, ceea ce nu se vrea a fi spus este că nivelul corupţiei instituţionalizate din România este cu mult mai mic decât cel existent chiar în Uniunea Europeană. Desigur, acolo, fenomenul este îmbrăcat într-o formă legală. Practic, UE a legiferat corupţia ascunzând acest flagel în spatele mult discutatelor activităţi de lobby. Activităţi prestate contra cost, în cadrul cărora diverşi europarlamentari sau înalţi funcţionari ai UE sunt „convinşi” să promoveze şi să suţină legi sau proiecte în favoarea anumitor grupuri de interese ori companii. Exact aşa cum s-a întâmplat în cazul europarlamentarului român Adrian Severin, cercetat pentru trafic de influenţă, dar nu de către instituţiile UE, ci de procurorii DNA din România.

Influenţa celor mai mari companii de lobby în deciziile politice ale Uniunii Europene este încă subestimată. Cu toate că gradul de conştientizare publică a activităţii de lobby realizate de către unele dintre cele mai mari companii este în creştere, influenţa pe care acestea o au în domeniul politic european este tot mai puţin recunoscută. Cei mai mulţi dintre cetăţenii europeni tind să aibă o opinie vagă despre cum este realizat lobby-ul în cadrul Uniunii Europene, rareori făcându-se asocierea între această activitate şi numele exact al unei companii dintr-un anumit sector de activitate. Această informare trunchiată facilitează ascunderea activităţii companiilor, în spatele afacerilor publice de consultanţă, astfel încât se evită divulgarea lobby-ului lor, preferându-se a se păstra în secret activităţile concrete.

Mai puţină transparenţă decât în SUA

Registrul de Transparenţă Comun pentru organizaţii şi lucrători independenţi implicaţi în elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor UE, înfiinţat în 2008, pentru toate grupurile de interese, atât pentru companiile care activează pe lângă Parlamentul European, cât şi pentru cele de pe lângă Comisia Europeană, îşi propune să monitorizeze activitatea lobby-iştilor, prin înscrierea lor în acest document. Înregistrarea grupurilor de interese în cadrul Registrului de Transparenţă Comun nu este obligatorie, însă este necesară pentru cele care doresc să obţină acreditare în cadrul Parlamentului European. Acest registru oferă o transparenţă sporită, întrucât le permite cetăţenilor să obţină informaţii cu privire la persoanele şi organizaţiile a căror activitate este în contact cu instituţiile Uniunii Europene. Cu toate acestea, primele 50 dintre cele mai mari companii care activează pe lângă Parlamentul European şi Comisia Europeană plătesc anumite organizaţii profesionale să facă lobby pentru ele, pentru a se bucura de mai multă apreciere.

Într-un raport realizat de ONG-ul „Prietenii de pe teritoriul Europei”, se precizează că multe dintre companiile cu o mare prezenţă în Bruxelles, precum Vodafone, Deutsche Bank sau E.ON, nu s-au înregistrat în Registrul de Transparenţă European, iar veniturile lor declarate nu sunt realistice. Autorul acestor dezvăluiri a precizat că mulţi dintre reprezentanţii firmelor în cauză deţin insigne de acces în Parlamentul European, ceea ce evidenţiază activităţile ascunse de lobby ale acestora.

Comisia Europeană se foloseşte de activităţile de lobby pentru a demonstra legitimitatea propunerilor sale legislative şi aplicabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, în fiecare dintre statele membre. Oficialii europeni susţin că această atitudine, de a urma o politică de includere a intereselor individuale sau de grup, este un comportament raţional, care mijlocește obţinerea celei mai bune informări.

În privinţa Parlamentului European, creşeterea rolului legislativ a mărit importanţa acestuia pentru grupurile de interese. Instituţia atrage mai mult anumite categorii de lobby-işti, cum ar fi ecologiştii, feminiştii, consumatorii, protectorii animalelor, care nu s-au bucurat de un acces uşor la Comisie sau la guvernele naţionale.

Deşi a avut mai mult succes în comparaţie cu registrul Comisiei, registrul Parlamentului European conţine, momentan, 2.859 de lobby-işti şi 1.797 de organizaţii, acreditarea fiind obligatorie cu începere din 2008, pentru a le putea permite acestora accesul în Parlament. Însă măsurile luate de Parlament nu au eliminat practicile ascunse de lobby, iar regulamentele interne nu au elucidat relaţia pe care un europarlamentar o poate avea cu un lobby-ist.

Peste 15.000 de lobby-işti

Spre deosebire de Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană nu le cere organizaţiilor înscrise în Raportul de Transparenţă să prezinte informaţii la zi cu referire la activităţile lor, ceea ce înseamnă că datele oferite sunt irelevante. În SUA, companiile sunt obligate, prin lege, să declare, trimestrial, activităţiile de lobby. Ele trebuie să prezinte identitatea grupurilor de interese şi numele clienţilor, precum și dosarele conţinând informaţiile financiare precise. De asemenea, în cazul Statelor Unite ale Americii, este păstrată şi o arhivă cu aceste date, din momentul în care a fost operată înscrierea în Registru. În cazul nerespectării acestor prevederi legale, companiile riscă să răspundă în instanţă.

În prezent, se estimează că sunt peste 15.000 de lobby-işti în Bruxelles, care reprezintă interese diverse, cum ar fi cele ale industriei farmaceutice sau ale grupurilor de protejare a drepturilor animalelor. Cele mai multe companii de promovare a intereselor sponsorizează un număr important de dezbateri publice şi expoziţii organizate în Bruxelles. Acestea sunt incluse în organizaţiile care au ca scopuri monitorizarea, informarea, cercetarea, comunicarea şi serviciile de lobby. Ele au devenit partenere indispensabile ale societăţii civile europene şi lucrează, în principal, pentru trei categorii de comunităţi ale actorilor UE: federaţiile comerciale la nivelul UE (cca. 3.000), reprezentări directe corporative (cca. 300) şi numeroase firme de consultanţă, descrise ca profesioniste.

Salarii de 400.000 de euro

Salariul anual al unui lobby-ist senior din Bruxelles depăşeşte 400.000 de euro, fiind chiar mai mare decât remunerația preşedintelui Comisiei Europene. Cu toate că taxele belgiene aplicate sunt de 57,3% din venituri chiar şi pentru persoanele care înregistrează un salariu mic, un director din domeniul afacerilor publice sau din comunicare cu un venit anual de 130.000-250.000 de euro, plăteşte taxe de doar 45%.
Cele mai active grupuri de lobby din Bruxelles

ZIUAnews prezintă, în continuare, cele mai active companii de lobby care activează, în momentul de faţă, la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană:

Burson-Marsteller Bruxelles: oferă consultanţă în treburile politice de conducere şi comunicare. Ajută companiile şi organizaţiile să influenţeze dezvoltarea şi punerea în aplicare a politicilor publice ale UE. Are o reţea de 27 de birouri. Activează în domenii precum energia, mediul şi schimbările climatice, sănătatea, transportul, problemele de alimentaţie şi consum, suportul concurenţei, serviciile financiare și politice. Serviciile includ relaţii media şi pregătire pentru abordarea crizelor, mass-media, training pentru criză şi afaceri publice, responsabilitate corporatistă.

Grazling: este una dintre cele mai mari companii independente, la nivel mondial, de relaţii publice globale, afaceri publice, relaţii cu investitorii şi consultanţă a evenimentelor. Are 70 de birouri, în 40 de locaţii din SUA, Europa de Vest şi de Est, Eurasia, Orientul Mijlociu şi Asia Pacific, cu o puternică reţea de parteneri preferaţi în alte părţi ale lumii. Situat în inima UE, Bruxelles, Grazling Belgia este lider pe deplin integrat al comunicărilor de consultanţă. Se lucrează, în principal, în limbile engleză, germană, italiană, spaniolă, olandeză, slovacă, bulgară şi japoneză. Are 30 de consultanţi dinamici care gestionează percepţia şi reputaţia unui grup variat de clienţi, inclusiv IMM-urile belgiene, corporaţii şi asociaţii profesioniste.

Hill-Knowlton Strategies: asigură clienţilor, de peste patru decenii, comunicarea punctelor de vedere către publicul care contează. Cu o echipă de peste 50 de persoane, în 13 ţări, cu vorbitori de peste 16 limbi, consideră că nu există nicio problemă sau provocare cu care nu s-au confruntat până în prezent. Echipa diversă şi dinamică oferă în mod constant campanii îndrăzneţe cu un randament comercial real. Cred că o bună comunicare înseamnă simplitate, creativitate şi rezultate concrete. Expertiză: corporaţii, guverne, ONG-uri, asociaţii profesionale, statele membre UE. Consideră că obţinerea de rezultate pozitive depinde numai de o înţelegere aprofundată a proceselor politice ale UE şi de reglementare, dar și de cunoştinţele din sectoarele de afaceri specifice.

Asociaţia Companiilor Aeriene Europene (AEA): are un total de 35 de membri care lucrează cu instituţiile europene, pentru a asigura dezvoltarea durabilă a industriei aeriene.

Business Europe: este principala organizaţie de afaceri orizontale la nivelul UE, reprezentând aproximativ 20 de milioane de companii, în 34 de ţări. Principala sa activitate este aceea de a apăra interesele prin intermediul companiilor în raport cu instituţiile europene, cu scopul principal în menţinerea şi consolidarea competitivităţii întreprinderilor.

Comitetul Organizaţiilor Agricole în Uniunea Europeană (COPA): reprezintă atât interesele generale, cât şi pe cele specifice ale agricultorilor din Uniunea Europeană. Reuneşte 60 de organizaţii în cadrul instituţiilor partenere ale zonei UE, în 36 de ţări europene, cum ar fi Islanda, Norvegia, Elveţia şi Turcia.

Comunitatea Căilor Ferate Europene (CER): reprezintă interesele a 76 dintre societăţile de căi ferate ale Uniunii Europene.

Eurochambres (Asociația Europeană a Camerelor de Comerţ şi Industrie): acţionează în scopul de a forţa vocea şi poziţia Camerelor Europene având influenţă semnificativă asupra afacerilor UE, cu privire la toate problemele economice majore.

Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA): reprezintă interesele europene pentru 16 producători de maşini, camioane şi autobuze, la nivelul Uniunii Europene. ACEA facilitează membrilor săi conlucrarea într-o asociaţie activă, pentru a asigura comunicarea eficientă şi negocierea cu interesele instituţiilor, în domeniile legislativ, comercial, tehnic de consum, de mediu etc.

Consiliul European al Industriei Chimice (CEFIC): reprezintă interesele industriei chimice europene. Peste 29.000 de companii chimice mari, mijlocii şi mici, sunt reprezentate de CEFIC. În numele acestora, Consiliul European al Industriei Chimice interacționează cu instituţiile internaţionale şi ale Uniunii Europene, organizaţii non-guvernamentale, mass-media internaţionale şi alte părţi interesate.

Organizaţia Consumatorilor Europeni (BEUC): este o organizaţie-umbrelă, care apără interesele tuturor consumatorilor europeni. A fost una dintre primele organizaţii de lobby care au stat la baza încercării de a influenţa procesul de luare a deciziilor, în capitala europeană.

Consiliul de Informare privind Alimentaţia Europeană (EUFIC): oferă informaţii cu privire la siguranţa alimentară şi calitatea sistemelor mass-media, educatorilor de nutriţie şi de sănătate, într-un mod care promovează înţelegerea consumatorului.

Confederaţia Europeană a Sindicatelor (CES): reprezintă interesele comune ale lucrătorilor şi companiilor, pentru o Uniune Europeană cu o dimensiune socială puternică. În prezent, CES are parteneriat cu 83 de confederaţii sindicale naţionale din 36 de ţări europene, precum şi 12 federaţii industriale europene, având, în total, 60 de milioane de membri.

Institutul European de Comerţ al Uniunii (ETUI): este o asociaţie care efectuează cercetare şi instruire pe probleme legate de muncă, în timp ce construieşte punţi de legătură între comunitatea academică de cercetare şi mişcarea forţei de muncă.

Lobby-ul european al femeilor: este cea mai mare organizaţie-umbrelă a asociaţiilor de femei din Uniunea Europeană, care lucrează pentru promovarea egalităţii între genuri şi drepturile efective ale femeilor, în toate sferele activităţilor publice şi private.

de Ruana Ceaușescu

sursa: ZIUA NEWS